Baza legală a eCMR: Protocolul adițional din 2008 și unde este recunoscut

Când i se propune să treacă CMR-ul pe digital, orice transportator întreabă același lucru: rezistă documentul la o reclamație, la un control în trafic sau la un litigiu cu destinatarul? În majoritatea țărilor prin care circulă transportatorii din estul Europei, da.

Baza legală e Protocolul adițional la CMR privind scrisoarea de transport electronică, semnat la Geneva la 20 februarie 2008 și în vigoare din 5 iunie 2011. România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria sunt părți la el, iar între statele părți scrisoarea electronică are aceleași efecte și aceeași forță probatorie ca un CMR pe hârtie. Belgia a semnat Protocolul, dar, potrivit Colecției de tratate a ONU, nu l-a ratificat.

Ce cere Protocolul

CMR-ul pe hârtie vine din Convenția privind contractul de transport rutier internațional de mărfuri, din 1956. Protocolul din 2008 nu o modifică, ci stabilește condițiile în care o scrisoare electronică ține locul celei pe hârtie. Art. 2 îi dă aceleași efecte juridice și aceeași forță probatorie ca scrisoarea din Convenție.

Art. 3 cere ca părțile să autentifice scrisoarea printr-o semnătură electronică ce asigură legătura cu ea. Semnătura e prezumată fiabilă dacă e legată în mod unic de semnatar, permite identificarea lui, e creată prin mijloace pe care semnatarul le poate păstra sub controlul său exclusiv și e legată de date astfel încât orice modificare ulterioară să fie detectabilă. Protocolul cere deci o semnătură fiabilă, nu una calificată. Art. 4 adaugă integritatea: procedura de emitere protejează datele din momentul în care au fost generate în forma finală, iar orice modificare trebuie să fie detectabilă, cu păstrarea originalului. Art. 5 lasă părților contractului de transport să convină cum se emite, se predă, se protejează, se modifică și se recuperează scrisoarea, inclusiv confirmarea livrării către destinatar.

Pentru dispecer rezultă două lucruri. Folosirea eCMR o convin părțile, nu o impune nimeni la rampa de încărcare. Iar cerințele de conținut ale CMR-ului rămân: rezervele transportatorului, mențiunea că transportul e supus CMR, datele despre ambalaje și, la livrare, rezervele destinatarului trebuie să aibă loc în document. Potrivit Convenției, preluarea mărfii fără rezerve e probă că a fost primită așa cum e descrisă, așa că un flux de semnare fără varianta „accept cu rezerve" devine un punct slab în fața instanței.

Semnătură avansată, nu calificată

Presupunerea că e nevoie de semnătură calificată poate costa scump. Regulamentul (UE) nr. 910/2014 (eIDAS) distinge semnătura simplă, cea avansată (AdES) și cea calificată (QES). Art. 25 spune că unei semnături nu i se poate refuza efectul juridic doar pentru că e electronică sau pentru că nu îndeplinește cerințele semnăturii calificate. Art. 26 definește semnătura avansată prin patru cerințe aproape identice cu prezumția de fiabilitate din Protocol. Doar semnătura calificată are efectul unei semnături olografe, iar Protocolul nu o cere.

Un litigiu anume, în fața unei instanțe anume, rămâne treaba consilierului juridic. Din ce am găsit însă, nimic din Protocol sau din textul eIDAS nu cere semnătură calificată pe o scrisoare de transport.

Statele părți și excepția belgiană

Colecția de tratate a ONU listează peste 40 de părți. Pentru relațiile pe care lucrează clienții Druma contează aceste intrări (data ratificării sau aderării):

Belgia e excepția care contează. Pagina autorității belgiene descrie scrisoarea de transport electronică drept utilizabilă printr-un aranjament limitat în timp între țările Benelux, iar surse din domeniu raportează că aranjamentul a fost prelungit până în iulie 2027. E o altă bază legală decât Protocolul și are dată de încheiere. Pentru o cursă prin Belgia, situația se verifică la Mobilit Belgium sau cu consilierul juridic, iar CMR-ul pe hârtie rămâne la îndemână, ca variantă de rezervă.

Restul ține de felul în care se lucrează. eCMR-ul merită trecut în comanda de transport sau în contractul-cadru, ca „procedura convenită" de la art. 5 să fie scrisă. Destinatarul trebuie să poată semna fără să instaleze nimic, altfel la rampă se revine la hârtie. Când există și o variantă pe hârtie, contractul spune care document e originalul. Toate țările de pe traseu trebuie să fie în lista de mai sus, altfel contează altă bază legală. Documentul sigilat se păstrează cât timp legea țării cere păstrarea documentelor de transport și trebuie să poată fi scos repede.

Druma emite eCMR-ul direct, fără un furnizor terț la mijloc. Dispecerul, șoferul și destinatarul semnează pe ecran, iar destinatarul folosește un link sau un cod QR și nu are nevoie de cont. Documentul final e un PDF sigilat cu un sigiliu electronic avansat, nu calificat, cu rezervele destinatarului (caseta 24) și ale transportatorului (caseta 18) în rubrici separate. Dacă se încarcă și un CMR pe hârtie, Druma înregistrează care dintre cele două e originalul: primul finalizat, dacă dispecerul nu hotărăște altfel. eCMR se activează la începutul colaborării, la un preț convenit cu fiecare client.

Cum afișează un cititor de PDF certificatul sigiliului depinde de certificatul și de autoritatea de marcare temporală configurate. Restul fluxului de documente e descris pe pagina lui.